S-a demonstrat, că gazele eliminate de motoare nu numai cà poluiazà aerul, dar, de asemenea, au un impact foarte negativ asupra inteligenţei noastre! Cel puţin, asa susţin cercetatorii americani din Harvard.
Potrivit studiilor, copiii care trăiesc în zonele urbane arată rezultate mai slabe la testele intelectuale decât copiii care locuiesc în afara oraşului, în regiuni ecologic mai curate. Şeful unui grup a oamenilor de ştiinţă Sulya Franco spune că, din cauza provenite de la automobile, intelectul a copilului suferă aproximativ la fel, ca si în cazul în care mama a fumat in timpul sarcinii, càte 10 ţigări pe zi!
Potrivit studiilor, copiii care trăiesc în zonele urbane arată rezultate mai slabe la testele intelectuale decât copiii care locuiesc în afara oraşului, în regiuni ecologic mai curate. Şeful unui grup a oamenilor de ştiinţă Sulya Franco spune că, din cauza provenite de la automobile, intelectul a copilului suferă aproximativ la fel, ca si în cazul în care mama a fumat in timpul sarcinii, càte 10 ţigări pe zi!
Studiul a implicat 200 de copii cu vârstele ìntre 8-11 ani, dintre care multi locuiesc in centrul orasului Boston. Si cercetatorii de la Harvard au arătat că există o legàturà directă dintre capacităţile intelectuale ale copilului şi gradul de poluare a aerului ( s-a studiat cantitatea de impurităţi solide în aer, care sunt eliberate împreună cu gazele de eşapament). În acelaşi timp, oamenii de stiinta au luat in considerare si alti factori, cum ar fi studiile părinţilor, modul de comunicare în familie, greutatea la naştere, şi altele. Ca urmare, a devenit clar faptul că un copil din zonele urbane poluate cu 3,4% mai rău răspund la o serie de teste de inteligenta.
Franco Sulya este convins, că gazele de eşapament ale automobilelor conţin substanţe care au un efect negativ asupra proceselor chimice din creier. Şi e necesar de a continua să cerceteze toate caracteristicile de influenta a gazelor de evacuare pentru intelect. După cum se vede, cu càt ìn lume sànt mai multe automobile, cu atàt mai mult regreseazà intelectul oamenilor!
Franco Sulya este convins, că gazele de eşapament ale automobilelor conţin substanţe care au un efect negativ asupra proceselor chimice din creier. Şi e necesar de a continua să cerceteze toate caracteristicile de influenta a gazelor de evacuare pentru intelect. După cum se vede, cu càt ìn lume sànt mai multe automobile, cu atàt mai mult regreseazà intelectul oamenilor!
Impactul motoarelor cu ardere internă asupra mediului. La ziua de azi, un motor cu ardere internă are standarde foarte stricte pentru contaminanti, care necesită mai multe echipamente si o mai bunà purificare a gazelor de eşapament. De exemplu, in California, SUA, (unde e o concentrare mare de masini), există astfel de norme, ca în cazul în care un astfel de vehicul ar ajunge pe strazile noastre într-un blocaj de trafic, apoi din ţeava de eşapament a masinei conţinutului de substanţe nocive ar fi mai mic decât aerul care intră ìn motor.
De ce, atunci, un motor cu o funcţionare perfectà produce poluanţi? La motoarele pe benzină şi diesel se utilizate combustibili foarte diferiti, care conţin o mare parte de hidrocarburi CH. În afară de combustibili, există încă si adaosuri care màresc cifra octanicà. Reacţia dintre compuşii de monoxid de carbon (CO) şi cu oxigenul O se formează, dioxid de carbon, sau bioxid de carbon (CO2) şi vapori de apă (H2O).
De ce, atunci, un motor cu o funcţionare perfectà produce poluanţi? La motoarele pe benzină şi diesel se utilizate combustibili foarte diferiti, care conţin o mare parte de hidrocarburi CH. În afară de combustibili, există încă si adaosuri care màresc cifra octanicà. Reacţia dintre compuşii de monoxid de carbon (CO) şi cu oxigenul O se formează, dioxid de carbon, sau bioxid de carbon (CO2) şi vapori de apă (H2O).
Ca urmare a arderii incomplete este că gazele de eşapament conţin compuşi mai mult sau mai puţin dăunătoari. Arderea incompletă poate fi din cauza timpului scurt de ardere a combustibilului în cilindrii motorului, diferenţa de temperatură de combustie (un amestec mai saturat, la care temperatura de ardere creşte), diferenta de temperatura a aerului care intră în motor (în cazul în care aerul vine de sub capota în cazul la care temperatura a crescut la 70 ° C, apoi într-un astfel de spatiu de aer, cantitatea de oxigen este mai mică decât ìn aerul de afara, cu o temperatură de 25 ° C). De asemenea, ardere incompletă poate fi din cauza unor defecţiuni a sistemului de aprindere sau a altor factori, si astfel gazele de eşapament conţin substanţe mai mult sau mai puţin dăunătoare.
Aerul din atmosferà contine 78% azot (N) şi 21% oxigen (O2), restul de 1% sànt alte gaze. În scopul ca dupà arderea amestecului de combustibil, sà fie o cantitate cât mai puţin posibilà de reziduuri nocive, amestecul trebuie sa fie de o consistenta, care este de o proportie: la 1 kg de benzină trebuie să fie 14,7 kg (nu litri) de aer. Aceeaşi proporţie, exprimată în litri: 1 litru de benzină în 9500 de litri de aer (date BOSCH Motor pe benzina-de Management).
Aerul din atmosferà contine 78% azot (N) şi 21% oxigen (O2), restul de 1% sànt alte gaze. În scopul ca dupà arderea amestecului de combustibil, sà fie o cantitate cât mai puţin posibilà de reziduuri nocive, amestecul trebuie sa fie de o consistenta, care este de o proportie: la 1 kg de benzină trebuie să fie 14,7 kg (nu litri) de aer. Aceeaşi proporţie, exprimată în litri: 1 litru de benzină în 9500 de litri de aer (date BOSCH Motor pe benzina-de Management).
Componentele conţinute în gazele de eşapament:
Componentele conţinute ìn gazele de eşapament pot fi împărţite în dăunătoare şi inofensive.
inofensive:
- Azot N2
- Oxigen O2
- Dioxid de carbon CO2 (efect de seră)
- Vapori de apă H2O
În gazele de eşapament este întotdeauna de oxigen. În cazul în care cea mai mare parte a lui nu este cheltuità, compoziţia amestecului este foarte nesaturat, sau la procesul de combustie nu a fost în mod corespunzător preparat amestecul de oxigen şi combustibil. În timpul arderii normale conţinutul de oxigen rezidual este foarte mic, deoarece cea mai mare parte a lui a fost utilizatà.
Dioxidul de carbon (CO2) şi vaporii de apă – sànt ràmàsite de la ardere. Cu càt e mai mare cantitatea de (CO2), cu atàt e o ardere mai completă a amestecului de combustibil. În timpul arderii combustibilului în cilindrii motorului sànt aproximativ 14% (CO2). În acelas timp, la care gazele de eşapament trec prin catalizator şi ajung la colectorul de evacuare la ieşire, creşterea cantităţii de dioxid de carbon cu 15% -16%.
Componentele conţinute ìn gazele de eşapament pot fi împărţite în dăunătoare şi inofensive.
inofensive:
- Azot N2
- Oxigen O2
- Dioxid de carbon CO2 (efect de seră)
- Vapori de apă H2O
În gazele de eşapament este întotdeauna de oxigen. În cazul în care cea mai mare parte a lui nu este cheltuità, compoziţia amestecului este foarte nesaturat, sau la procesul de combustie nu a fost în mod corespunzător preparat amestecul de oxigen şi combustibil. În timpul arderii normale conţinutul de oxigen rezidual este foarte mic, deoarece cea mai mare parte a lui a fost utilizatà.
Dioxidul de carbon (CO2) şi vaporii de apă – sànt ràmàsite de la ardere. Cu càt e mai mare cantitatea de (CO2), cu atàt e o ardere mai completă a amestecului de combustibil. În timpul arderii combustibilului în cilindrii motorului sànt aproximativ 14% (CO2). În acelas timp, la care gazele de eşapament trec prin catalizator şi ajung la colectorul de evacuare la ieşire, creşterea cantităţii de dioxid de carbon cu 15% -16%.
Rezultă, cà din activităţile omului: fumul ìntreprinderilor industriale, gazele de eşapament a automobilelor şi fluxurile de fum a avioanelor moderne cel mai mult încalcă echilibrul ecologic. Conţinutul de dioxid de carbon CO2, produs la arderea carbonuluiu conţinut ìn materialele de combustibil, în ultimii ani a crescut foarte mult. Situat în atmosferă, dioxidul de carbon impiedica schimbul de caldura, care provoacă încălzirea excesivă în timpul zilei şi răcirea pe timp de noapte. Arzànd substantele combustibile fosili, omul emite o cantitate mare de dioxid de carbon. CO2 formează o umbrelà peste pământ, reţine căldura, si acest fenomen oamenii de stiinta ì-l numesc efectul de seră.
Fiecare firmà-vânzător la vânzare unui automobil nou ar trebui să indice câte grame de CO2 produce automobilul la parcurgerea distantei de 1 km. Cantitatea de CO2 poate fi redusà cu o reducere a consumului de combustibil.
Fiecare firmà-vânzător la vânzare unui automobil nou ar trebui să indice câte grame de CO2 produce automobilul la parcurgerea distantei de 1 km. Cantitatea de CO2 poate fi redusà cu o reducere a consumului de combustibil.
Substanţe periculoase:
- Monoxid de carbon CO ( gaz de cahlà )
- Compuşi de hidrocarburi HC (combustibil nears şi ulei)
- Oxizi de azot NO şi NO2, desemnati ca NOx, deoarece O este în continuă schimbare
- Oxid de sulf SO2
- Particule solide (funingine)
- Monoxid de carbon CO ( gaz de cahlà )
- Compuşi de hidrocarburi HC (combustibil nears şi ulei)
- Oxizi de azot NO şi NO2, desemnati ca NOx, deoarece O este în continuă schimbare
- Oxid de sulf SO2
- Particule solide (funingine)
Monoxidul de carbon (CO)
apare atunci, când în cilindrii motorului ìn amestecul de combustibil este prea putin oxigen. Cantitatea de oxigen poate fi afectatà de filtrul de aer ìnfundat sau de poziţia pedalei de acceleraţie (deschis sau închis), şi, desigur, valva de aer uitatà ìn pozitie inchisà ( дроссельной заслонки - воздушный клапан ). O cantitate mare de CO se produce atunci când amestecul este prea saturat. Durata de viaţă a motorului depinde de compoziţia amestecului care intră în cilindri. Cea mai mare cantitate de CO în gazele de eşapament se produce în timpul arderii a amestecului de combustibil în cilindri. În contact cu aerul, CO reacţionează relativ rapid si formeaza dioxid de carbon, CO2. Monoxidul de carbon este dăunător pentru oameni şi periculos. Se alipeste de celule rosii din sange si reduce capacitatea de a absorbi oxigen. Deoarece organismul nu poate absoarbe dioxidul de carbon, celulele sanguine raman cu aceastà "sarcina" pentru o perioadă mai lungă decât de obicei. Concentratia mai mare de 0,3% de monoxid de carbon în aerul inhalat de ceva timp, poate fi fatala pentru om.
apare atunci, când în cilindrii motorului ìn amestecul de combustibil este prea putin oxigen. Cantitatea de oxigen poate fi afectatà de filtrul de aer ìnfundat sau de poziţia pedalei de acceleraţie (deschis sau închis), şi, desigur, valva de aer uitatà ìn pozitie inchisà ( дроссельной заслонки - воздушный клапан ). O cantitate mare de CO se produce atunci când amestecul este prea saturat. Durata de viaţă a motorului depinde de compoziţia amestecului care intră în cilindri. Cea mai mare cantitate de CO în gazele de eşapament se produce în timpul arderii a amestecului de combustibil în cilindri. În contact cu aerul, CO reacţionează relativ rapid si formeaza dioxid de carbon, CO2. Monoxidul de carbon este dăunător pentru oameni şi periculos. Se alipeste de celule rosii din sange si reduce capacitatea de a absorbi oxigen. Deoarece organismul nu poate absoarbe dioxidul de carbon, celulele sanguine raman cu aceastà "sarcina" pentru o perioadă mai lungă decât de obicei. Concentratia mai mare de 0,3% de monoxid de carbon în aerul inhalat de ceva timp, poate fi fatala pentru om.
Particule nearse de combustibil sau hidrocarburi (HC)
O cantitate mică de oxigen în amestecul de combustibil-aer ce nimereste ìn cilindri, duce la arderea incompletă şi la creşterea de compuşi de hidrocarburi şi de funingine. Cantitate mică de oxigen
contribuie la arderea incompletă în cilindrii motorului şi astfel creşte cantitatea de monoxid de carbon.
De asemenea, la aceasta contribue şi aprinderea târzie a amestecului ( e putin timp pentru arderea combustibilului ), si iesirea din functiune a sistemul de aprindere (cablurile, bugiile, contacte rupte), si de asemenea, un amestec de combustibil prea saturat.
Dacà se reduce presiunea furnizată de injector, sau duzele sànt înfundate, particulele de combustibil devin prea mari si pentru arderea completă necesită un timp mai mult decât primesc.
Aşa-numitii "compuşi aromatici pe bază de hidrogen", au un miros înţepător şi contribuie la dezvoltarea cancerului. Compuşii pe bază de hidrogen, la interacţiune cu oxidul de azot în lumina soarelui formeazà ceaţă şi fum, care sànt practic inodori, dar iritanti si are un efect narcotic. Cantităţile mari de particule de combustibil nearse sunt dăunătoare pentru sănătatea umană şi influenţazà la disparitia pàdurilor.
Dacà se reduce presiunea furnizată de injector, sau duzele sànt înfundate, particulele de combustibil devin prea mari si pentru arderea completă necesită un timp mai mult decât primesc.
Aşa-numitii "compuşi aromatici pe bază de hidrogen", au un miros înţepător şi contribuie la dezvoltarea cancerului. Compuşii pe bază de hidrogen, la interacţiune cu oxidul de azot în lumina soarelui formeazà ceaţă şi fum, care sànt practic inodori, dar iritanti si are un efect narcotic. Cantităţile mari de particule de combustibil nearse sunt dăunătoare pentru sănătatea umană şi influenţazà la disparitia pàdurilor.
Oxidul de azot (NOx)
Principalul component a aerului – azotul N2 (70%), în condiţii normale, nu reacţionează cu oxigenul. Dar, la temperaturi si presiuni ridicate (de exemplu, în procesul de ardere a combustibilului în cilindri de motor), are loc o reactie chimica, ìn urma càreia se formează monoxidul de azot (NO). La ieşirea din cilindrii motorului, reacţioneazà cu oxigenul O si formeazà dioxidul de azot NO2. Aceşti compuşi sunt numiti oxizi de azot, în gradul X (NO + NO2 = NOx). Cantitatea de NOx depinde de temperatura de ardere în cilindrii si creste dupà o funcţie de cub, astfel, în cazul în care creşte temperatura de ardere (pentru un amestec mai bogat), NOx creşte la puterea a 3.
În scopul de a reduce conţinutul de oxizi de azot în maşinile moderne se foloseste un sistem de returnare a gazelor evacuate (EGR). Cum funcţionează: dacă maşina se deplasează pe autostradă, la aceeaşi vitezà, o parte din gazele de evacuare sànt îndreptate înapoi în cilindri, şi compoziţia amestecului de combustibil se deteriorează, iar temperatura de ardere este redusă şi cantitatea de gaze NX se reduc substantial. Oxid nitric în cantităţi mari, irita sistemul respirator şi apar semne de otravire. Interacţiunea luminii soarelui cu hidrocarburi şi oxizi de azot contribuie la apariţia ploiilor acide şi a efectului 'ceatà+fum'. Oamenii de stiinta estimeaza cà conţinutul oxizilor de azot în gazele de eşapament afectează randamentul solului. Un studiu realizat în Italia arată că gazele de eşapament afectezà în mod semnificativ calitatea spermei la bărbaţii tineri şi de vârstă mijlocie.
Principalul component a aerului – azotul N2 (70%), în condiţii normale, nu reacţionează cu oxigenul. Dar, la temperaturi si presiuni ridicate (de exemplu, în procesul de ardere a combustibilului în cilindri de motor), are loc o reactie chimica, ìn urma càreia se formează monoxidul de azot (NO). La ieşirea din cilindrii motorului, reacţioneazà cu oxigenul O si formeazà dioxidul de azot NO2. Aceşti compuşi sunt numiti oxizi de azot, în gradul X (NO + NO2 = NOx). Cantitatea de NOx depinde de temperatura de ardere în cilindrii si creste dupà o funcţie de cub, astfel, în cazul în care creşte temperatura de ardere (pentru un amestec mai bogat), NOx creşte la puterea a 3.
În scopul de a reduce conţinutul de oxizi de azot în maşinile moderne se foloseste un sistem de returnare a gazelor evacuate (EGR). Cum funcţionează: dacă maşina se deplasează pe autostradă, la aceeaşi vitezà, o parte din gazele de evacuare sànt îndreptate înapoi în cilindri, şi compoziţia amestecului de combustibil se deteriorează, iar temperatura de ardere este redusă şi cantitatea de gaze NX se reduc substantial. Oxid nitric în cantităţi mari, irita sistemul respirator şi apar semne de otravire. Interacţiunea luminii soarelui cu hidrocarburi şi oxizi de azot contribuie la apariţia ploiilor acide şi a efectului 'ceatà+fum'. Oamenii de stiinta estimeaza cà conţinutul oxizilor de azot în gazele de eşapament afectează randamentul solului. Un studiu realizat în Italia arată că gazele de eşapament afectezà în mod semnificativ calitatea spermei la bărbaţii tineri şi de vârstă mijlocie.
Plumb şi compuşi cu plumb
Din moment ce este utilizatà în prezent benzina fàrà plumb nu mai este necesar pentru a vorbi despre conexiunile de plumb în carburanţii auto.
Din moment ce este utilizatà în prezent benzina fàrà plumb nu mai este necesar pentru a vorbi despre conexiunile de plumb în carburanţii auto.
Particulele solide
- sànt foarte mici, care se formează în timpul combustiei imperfecte a combustibilului şi uleiului. Fumul negru, care se distinge dintr-un motor diesel la sarcini grele, conţine un număr mare de particule. Acest lucru se datorează faptului că la sarcini mari ale motorului există un deficit de aer şi o parte de combustibil nu este arsà. Particulele solide sunt cauza de cancer ale tractului respirator. Atunci când motorul diesel funcţionează normal emisiile de monoxid de carbon CO sànt relativ mici. Hidrocarburile – sànt deseuri ìn procesul de lucru a motorelor diesel, care conţin componente rău-mirositoare si sànt cauza efectului 'ceatà+fum'.
Reducerea de substanţe nocive conţinute în gazele de evacuare la nivelul necesar nu este o chestiune uşoară. Cu pulberile pare a fi simplu - facem procesul de ardere mai eficient, numărul de particule în gazele de eşapament se reduce şi, de asemenea, consumul de combustibil va scădea. Mai eficient procesul de combustie a combustibilului se poate efectua cu màrirea cantitàtii de aer.
Motoarele diesel functioneazà cel mai bine cu exces de aer, care ajunge in camera de combustie cu un pic mai mult decât este necesar pentru arderea combustibilului injectat. De obicei, de acest aer necesar pentru combustie, are grijà turbocompresorul. Deoarece aerul care trece prin turbocompresor, este fierbinte şi extins, acesta trebuie să fie răcit ca ìn spaţiul limitat a camerei de ardere sà poatà ìncàpea o cantitate mai mare de oxigen. Pentru acest scop, este intercoolerul. Creşterile de eficienţă duc la creştere si a temperaturii de ardere, care nu este destul de corect, deoarece acest lucru la rândul său, duce la creşterea de oxid nitric.
Dacă vrem să reducem numărul de conexiuni NOX, există câteva lucruri: scăderea temperaturii de ardere, care ar reduce cantitatea de oxid nitric, ceea ce ar face procesul de combustie ineficient şi ar creşte producerea de materie CO şi particule. Prin urmare, producătorii de motoare cautà un echilibru între combinaţiile cu cele mai mici emisii de gaze de eşapament şi consumul de combustibil mai mic.
